ORANJESTAD – Mientras cu e cantidad ta menos cu aña pasa debi na menos klapchi, ta notable cu un cantidad grandi di mascota toch ya caba a ‘perde’ of ta ‘perdi’ debi na e zonido di klapchi. Tur aña ora cu cuminsa bende klapchi dia 27 di December, ta nota cu notificacionan ta lanta pa cachonan cu ta perde. Den e caso aki, nan ta sea core bay, pasobra cura ta habri, ta destrui parti di e cura y ta huy, of ta simplemente opta pa bula cura. Den cierto instante, e haltura di e cura no ta un factor pa p.e. un cacho, dependiendo e raza. E aña aki for di 27 di December tabatin casi 100 cacho (92) perdi, 4 pushi y un koneu. Mitar di nan ta bek na cas, y e resto ta cachonan di caya. Segun esnan cu ta maneha e pagina di Facebook ‘Lost & Found Pets Aruba’, e parti pio ta ora cu aña bolter, for di dia 2 y 3 di januari di e siguiente aña, ora cu ta ripara cu ainda nan bestia (cacho inclui) no ta bek ainda. Aña pasa, tabatin double di esey, 225 caso di mascota perdi te cu dia 2 di januari di e siguiente aña. E echo cu tin menus 'vuurwerk' sigur ta haci e caso menos.
CON PA LOCALISA BO CACHO?
Pa cuminsa un persona mester laga chip su cacho na un veterinario, pa tin un record ora cu e cacho aparece. Tambe mester of por pone banchi cu number di cas y telefon, pa si un persona haya e cacho, e por tuma contacto cu e doño.
CURA
E fayo cu hopi ta haci, ta conta cu e cura ta suficiente. Pero cachonan ta bula cura facil. E triki, ta pa riba e cura, pone staca, sea di palo, of aluminium of hero, cu ta evita cu e cacho ta haya un ‘sosten’ (houvast), cu e por usa pa yuda cu su escape. Di otro banda, tin ta bula sin esey. Pero si nan sa cu e muraya no ta ‘clean’, e ora nan tin e duda y ta evita di bula esaki. E ora e cura por ta abou mes, pero cu e staca, e ta elimina e chens pa e cacho bula. Tin cacho cu por bula 3 pa 6 biaha nan haltura, pues un hende mester sa esey di su cacho.