ORANJESTAD – Aruba por perde un otro temporada importante di parajanan migratorio si no tuma accion urgente pa recupera Saliña Druif y e otro areanan di saliña den e area di Western Wetlands, segun un llamado publico di Aruba Birdlife Conservation (ABC). Durante decadanan, Saliña Druif tabata sirbi como un refugio natural pa centenares di parhanan migratorio cu ta biaha miles di kilometer entre Norte y Suramerica. Entre nan tabatin e American Coot, un para cu anteriormente tabata incluso reproduci den diferente saliñanan di Aruba. Segun ABC, e area di saliña aki a haya proteccion legal na 2012 despues di un lucha largo den Parlamento di Aruba. Sinembargo, e organizacion ta señala cu despues di esey e area a sufri daño serio debido na problema di maneho y contaminacion relaciona cu e planta di tratamiento di awa usa na Bubali. Aunke e area finalmente a wordo declara reserva natural proteha y posteriormente a ricibi reconocimiento internacional como un area di saliña di importancia mundial bou di Convencion Ramsar, ABC ta bisa cu recuperacion di e ecosistema ta avansa demasiado lento.
MAS CU 70% DI PARHANAN MIGRATORIO A DESAPARECE
Segun e organizacion, mas cu 70% di e populacion di parhanan migratorio cu anteriormente tabata usa e area di saliña di Aruba a desaparece for di e area. E American Coot, cu un biaha tabata comun den e saliñanan, awor no ta wordo mira mas. ABC ta advirti cu si Saliña Druif no ta funcional ora e prome parajanan migratorio yega den augustus, Aruba por perde un otro oportunidad importante pa proteha e biodiversidad di e isla.
YAMADO PA ACCION INMEDIATO
E organizacion ta argumenta cu recuperacion di Western Wetlands no por wordo logra door di gobierno so. Segun nan, ta necesario un alianza entre organisacionnan ambiental, gobierno, sector turistico, Utilities Aruba, Aruba Airport Authority y otro actornan relevante pa acelera e proceso. ABC ta indica cu WEB Aruba ta cla pa suministra awa na Saliña Druif, pero cu ainda falta direccion y condicionnan operativo necesario pa pone e proyecto na marcha. “Esaki no ta recuperacion di biodiversidad; esaki ta un deterioracion di biodiversidad,” e organizacion ta advirti. Segun conservacionista Greg Peterson, e silencio den e humedalnan ta manda un mensahe cla. E pregunta no ta mas si accion ta necesario, sino si Aruba ta dispuesto pa actua na tempo pa salva uno di su ecosistemanan mas importante pa futuro generacionnan.