ORANJESTAD – Na ocasion di Dia Internacional pa Diversidad Biologico riba 22 di mei 2026, e organizacion Rainbow Warriors Core Foundation a yama atencion riba e importancia di biodiversidad pa Aruba y pa mundo entero. Segun e comunicado, biodiversidad no ta solamente tocante mata y animalnan, sino tambe e ecosistemanan cu sostene bida humano, incluyendo alimento, awa, medicina y proteccion contra cambionan climaticonan.
Nacionan Uni a declara e tema di e aña aki como “Accion Local pa un Impacto Global”, enfatizando cu cambionan grandi ta cuminsa cu accionnan local. E mensahe principal ta cu humanidad no por sobrebibi sin ecosistemanan saludabel, mientras cu perdida di biodiversidad ta aumentando riesgo di enfermedadnan, polucion y degradacion ambiental.
Secretario General di Nacionan Uni, Antonio Guterres, a bisa cu chaos climatico, explotacion excesivo di naturaleza y polucion ta empuha mundo natural den peligro serio. El a haci un yamada urgente pa gobierno, comunidadnan y sector priva actua mas lihé pa protege y restora biodiversidad.
Den caso di Aruba, Rainbow Warriors Core Foundation a recorda cu desde 2009 tabatin intento pa crea un “National Biodiversity Strategy and Action Plan”, pero diferente obstaculonan a preveni e proyecto di avanza completamente. No obstante, fundacion a sigui activo internacionalmente participando den conferencia mundial riba Small Island Developing States (SIDS), conservacion marino y biodiversidad.
Durante conferencia SPAW teni na Aruba na 2023, e fundacion a propone uso di citizen science, data satelital y inteligencia artificial pa monitorea y proteha ecosistemanan manera mangel y arrecifnan di coral. Tambe a enfatisa colaboracion internacional cu institutonan cientifico, ONG’s y islanan den Caribe y Pacifico.
Rainbow Warriors Core Foundation awor ta prepara un programa nobo basa riba “digital twins”, tecnologia cu lo yuda Aruba monitorea y maneha biodiversidad mas eficientemente. E iniciativa lo conecta Aruba cu programa internacionalnan manera BioDT y EUDITO, pa fortalece accionnan local cu impacto mundial.
Segun e organizacion, cu solamente cuatro aña restante pa logra metanan global pa 2030, Aruba tambe mester actua awor pa proteha su naturaleza y futuro.