LEIDEN – Hulandes Europeo y stranhero no tur ora ta bon bini na Aruba, Boneiro y Corsou. Esaki ta sali for di cifra nobo di KITLV (Koninklijk Instituut voor Taal-, Land- en Volkenkunde). E investigadonan a puntra e habitantenan di e partinan Caribense di reino kico nan ta haña di e presencia di imigrante y turista. 54 porshento na Corsou y 42 porshento na Aruba ta bisa cu tin muchu Hulandes Europeo ta biba riba nan isla. Na Boneiro e votamento a sali mas negativo cu tur: 73 porshento. Segun KITLV esaki lo tin di hasi especialmente cu e relacion estatal nobo for di 2010.
TURISTA HULANDES
Ora ta trata specificamente di turista Hulandes, e habitantenan no ta masha positivo tampoco. Na Boneiro y Corsou 45 porshento ta haña cu tin muchu turista ta bini di Hulanda. Segun e investigado Wouter Veenendaal ta remarkabel cuanto ta keha tocante e comportacion di turista Hulandes riba e islanan. Na Aruba casi 58 porshento ta positivo tocante turista hulandes.
STRANHERO
E investigadonan tambe a puntra e habitantenan si nan ta haña cu tin muchu stranhero ta biba riba nan isla. 95 porshento di e Arubianonan ta di acuerdo cu e ponencia. Na Boneiro tambe (80 porshento) y na Corsou (83) tin problema cu e presencia di stranhero na nan isla. A tene cuenta cu resistencia mundial contra migrante y tensionnan cu a surgi despues di 10-10-’10. E cientificonan no a verwacht cifra asina halto. Nan ta bai sigui analisa e resultadonan di e investigacion.
ISLARIBA
Loke tambe ta ripara ta cu e resistencia contra Hulandes Europeo na Saba y Sint Eustatius ta menos. “Nos ta mira resistencia si contra otro stranhero, manera Haitiano y Dominicano cu a bai biba riba e isla”, Veenendaal ta bisa. No tin cifra di Sint Maarten, e cientificonan tin un sospecho fuerte cu e encuestadonan local a comete fraude ku e datonan.
Ret Karibense Autor: John Samson foto:John Samson