ORANJESTAD – Banco Central a ‘cancela’ e medida impone pa limita e cantidad di dollar cu por saca for di ATM na Aruba. Presidente di Asociacion di Banconan, Pierre Rafini a confirma esaki awe mainta na NoticiaCla.com. E motibo di e cancelacion ta, cu gobierno di Aruba a interveni y a haci e peticion na e instituto financiero pa cancela e medida, mirando cu e ta afecta e sector turistico, particularmente esun Mericano y Europeo.
MEDIDA IMPONE PA BANCO CENTRAL
Manera cu NoticiaCla.com a raporta como primicia algun tempo pasa, Banco Central entrante 1 di december ultimo a impone un medida di limita e cantidad di dollar, cu por saca for di un ATM, pa evita cu lo por surgi un sakeo grandi cu por crea un problema di dollar. Esey cu bista riba e problema di Venezolanonan, cu tabata saca esaki na gran cantidad pa bolbe nan pais cune. A impone e medida pa un periodo di 6 luna, pa despues evalua esaki atrobe.
KEHO FOR DI TURISTANAN DI MERCA Y EUROPA
Sinembargo e siman aki NoticiaCla.com a raporta, cu kehonan a cuminsa circula riba rednan social di Mericanonan cu tabatin problema cu e regla aki, indicando cu e ta perhudica e turismo di tanto Merca como Europa. Mirando e reaccion aki, tanto Minister Otmar Oduber como Prome Minister Mike Eman a ‘haci un peticion’ na Banco Central, pa cancela e medida aki mesora, pa evita e inconveniencia aki. E columna popular Bati Bleki a raporta e ‘breaking news’ aki prome, cu despues a keda confirma na NoticiaCla.com pa Rafini. “Ta berdad!” Rafini a bisa e momento ey. No ta conoci si e medida aki ta cancela caba of ki dia esaki lo sosode. “Locual lo pasa si, ta cu e increase tambe lo bay wordo gemonitored a base di frecuencia pa awor,” Rafini a bisa.
DECISION TABATA DI BANCO CENTRAL
E decision di reduci cantidad di placa den ATM (dollars), como medida pa evita ‘sakeo masal’ di parti di Venezolanonan, ta afectando turismo ‘Mericano’. Un medio awe mainta, a reproduci un keho di un representante Mericano di grupo di turista, cu ta trata e limitacion aki y e consecuencia cu esaki por tin. “Esaki tabata un inconveniencia mayor” e comentario tabata. Comienso di siman e presidente di Aruba Bankers Association (ABA) Pierre Rafini, a ripiti su declaracion haci na NoticiaCla.com algun siman pasa. “E ta un decision di Banco Central, y pa un periodo di 6 luna.” E comentario di esnan cu tabatin keho ta, cu e medida aki lo haci daño na economia di Aruba.
REITERA PA RAFINI
Segun Rafini a reitera, ta un decision di Banco Central pa limita e transaccion na 200 dollar pa dia y tambe remove tur dollar for di ATM, cu no ta na un branch fisico di banco of den hotel. “E decision aki tin un periodo pa 6 luna, cual tempo esaki lo wordo re-evalua,” Rafini a ripiti awe mainta na NoticiaCla.com.
DECISION DI BANCO CENTRAL
Tabata tres siman pasa cu NoticiaCla.com, a raporta e informacion unda cu segun Rafini, cu cooperacion di Banco Central, banconan comercial na Aruba, a limita e cantidad di dollar disponibel den e ATM machine nan (o sea bancomatico) riba e isla. E ta un practica cu a drenta na vigor, 1 di december ultimo y ta vigente pa e proximo 6 lunanan. “Caminda cu e machine nan a keda cu dollar aden -cu ta e machine nan na e branch nan mes y den sector turistico manera hotelnan- , e transaccion minimo a wordo reduci drasticamente.” Asina presidente di Asociacion di Banconan na Aruba, Pierre Rafini a bisa NoticiaCla.com. Tur esaki pa frena y frustra e posibilidad, pa e grupo di Venezolano cu ta bin Aruba, pa ‘raspa’ dollar y bolbe nan pais.
EFECTO PA E CIUDADANO LOCAL?
Si antes, un persona por a saca 500 dollar pa dia for di un ATM machine, awe e por saca solamente 200 dollar. “Tabatin ATM machines, unda cu a saca tur e dollarnan for di e machine,” Rafini a confirma tambe. Riba e pregunta, cu si esaki ta perhudica e clientela local, Rafini a bisa, cu esey no necesariamente mester ta e caso. E ta splica cu awor, un residente local cu tin un debit card, no por lanta dollar cu ne. Pues de hecho, e no ta echt perhudica e clientela local. “Di dos, bo credit card local, tampoco bo por lanta dollar cu ne,” Rafini, cu ta director di RBC, tambe a sigui bisa. Segun Rafini, e carchinan ey tin un asina yama ‘bin number’, y esey ta wordo duna na banconan na Aruba. Y esey ta restringi pa lanta dollar localmente . “Unicamente, cu un hende local por lanta dollar, for di cualkier machine di ATM, di un banco local, ta si e persona ey tin un credit card Mericano.”
LOCALNAN TA YUDA VENEZOLANONAN
Loke si a sosode, ta cu nos hendenan mes, ta yudando e Venezolanonan ‘desvia’ y ta trece nan of avisa nan, cu nan por lanta dollar na e ATM na banconan mes. Como tal, a nota un aumento di persona Venezolano, na banconan local, unda cu aki si, nan por saca nan 200 dollar pa dia afor. “E ta algo asina na tur otro banco,” Rafini a sigui bisa.