Brote agresivo di parvo matando hopi cacho na Aruba

Brote agresivo di parvo matando hopi cacho na Aruba

Posted on 12/14/2015, 11:36 AM AST | Updated on 12/14/2015, 2:12 PM AST

ORANJESTAD – Tin un brote halto y mas fuerte cu normal, di e virus contagioso ‘parvo’ na Aruba atrobe. Veterinario Natalie Booi di “Animal Care Clinic”, a confirma esaki awe mainta pa NoticiaCla.com. “Tin hopi parvo,” Booi a sigura NoticiaCla.com. Mientras cu ta wak e malesa aki henter aña, e ultimo dos siman, a nota un parvo hopi mas agresivo, cu ta matando hopi mas puppy na Aruba. Parvo ta un virus contagioso, cu ta crea un malesa mortal, hopi biaha serca e puppy, pero tambe cachonan hoben.

FOUT CU HENDE NA ARUBA TA HACI CU PARVO

Un fout cu hopi hende ta haci, ta trip cu nan cachonan ora nan ta chikito, como cu e cacho tambe ta forma parti di e famia. Algo cu Booi ta admira. Pero mes momento e ta crea un problema y chens mas grandi pa e contagia cu esaki. “Bo no sa si tin un otro cacho infecta of un persona cu cacho afecta. Asina facil bo cacho saludabel por wordo afecta cu e malesa.”

CON PA COMBATI E VIRUS

E unico forma practicamente pa combati e malesa aki, ta pa vacuna bo cacho for di chikito caba, esta puppy, segun Booi. “Hopi hende ta warda hopi, prome cu nan bay hiba e puppy veterinario, pa un check up medico of haya su vacuna nan. Of nan ta hopi nonchalant. Un biaha si, despues ta warda dos tres luna pa dunele," Booi ta bisa. Unabes cu un cacho bira malo, e veterinario no por dune e vacuna mas. Ora cu tin un cacho saludabel, pero cu rond di dje tin cachonan cu tin parvo, no ta recomendable pa duna e vacuna mas, segun e veterinario, pasobra e chens cu e cacho por haya e parvo, ta hopi grandi. “Ora cu e parvo drenta e curpa, e ta infecta e cacho, bo no ta ripara nada. Ta despues di 10 pa 14 dia, e malesa ta manifesta su mes,” Booi ta sigui bisa. Y si durante e periodo ey cu e cacho ta saludable, y toch ta core dune un vacuna, bo ta haci’e hopi mas daño cu e vacuna. Pa evita e parvo, un doño di un puppy, mester percura pa e puppy haya su prome vacuna na 6 siman, y pa 12 siman e por tin tur su vacuna nan haya. Y esey ta pone, cu despues di 15 siman, e puppy ta cla cu su vacuna y bo por bay core rond y bay beach cu e puppy, semper y cuando cu e ta responsabel. “Pero te na un aña di edad, e mascota ta keda vulnerable pa parvo. Despues di un aña di edad, e no tin riesgo mas di haya parvo. Mas grandi un puppy tin, menos e chensnan ta. Un puppy di 8 siman, di hopi mas chens di muri di parvo, cu un puppy di 8 luna. “Mas grandi, menos riesgo.”

PERIODO DI AWACERO TA TRECE PARVO

Asina cu awacero yobe, parvo ta aparece atrobe na Aruba, segun Booi. “El a cuminsa mas of menos 3 siman pasa. Nos ta haya kizas 20 cacho pa dia cu parvo. Nos ta sinti cu el a cuminsa baha. Pero si loke nos a cuminsa ripara, ta cu e parvo virus cu nos ta mirando ultimo siman y mei, ta uno hopi fuerte,” Booi a confirma. E ta algo tipico, segun e veterinario, pasobra e parvo griep tin diferente 'strings' di dje, diferente tipo. “Tin biaha, nos no ta haya uno fuerte, unda cu mayoria di cachonan ta salba. Pero nos ta haya esnan cu ta muteer, esta cambia. Y ora cu e cambia, e por bira un 'string', hopi mas violento y agresief.” Y segun Booi, esey ta loke nan ta mirando e ultimo siman, unda cu hopi cacho ta fayeciendo awor, compara cu algun siman pasa, cu ainda nan tabata scapa mayoria di nan. “Awor nos ta mirando hopi cu ta muri."

CACHO CRIOYO VS CACHO DI RASA

Cachonan crioyo ta mucho mas fuerte contra e malesa, compara cu cachonan di rasa, y sigur si nan bin di afo. “E ta berdad,” Booi a sigui bisa. E solo hecho cu nan (cacho crioyo) ta den un estado di ‘survival of the fittest’, esnan riba caya ta pasa den e ‘ley di evolucion’. Esnan no fuerte ta fayece, pero esnan fuerte ta bay dilanti. Nan ta sigui produci. Door di cu nan mama y tata ta asina fuerte, e puppies ta bin cu un cierto tipo di inmunidad. “Nos cachonan crioyo, ta hopi mas fuerte contra e parvo, cu esnan cu ta bin p.e. for di Merca. Un cacho di Merca nunca no a wak e parvo virus. Ni su mama ni su tata. Como tal, e no tin e inmunidad di naturalesa, cu ta dune un verschil cu nos ta wak,” Booi a bisa.

SIMPTOMA DI E PARVOVIRUS

E simptoma ta sacamento fuerte, perdida di apetit, y diarea cu sanger, cu ta hole hopi mas fuerte, cu por conduci na dehidracion cu consecuencia mortal. E ta un virus hopi contagioso y por wordo transmiti, pa cualkier persona of bestia, cu  ta den contacto cu e sushi di un cacho. E virus por biba den un area hopi tempo, y por keda den baki di cuminda, sapato, vloer, y tapijt.

DIAGNOSTICO DI PARVO

Veterinarionan ta test e cacho a base di e señal clinico y laboratorio. Nan ta practica e test ELISA, cu ta test e sushi di un cacho, y ta tuma lugar den 15 minut. E veterinario por recomenda testnan adicional manera di sanger.

RASA DI CACHO CU MAS CHENS PA HAYA PARVO

Cachonan di rasa mas tanto, manera Rottweiler, Doberman Pinchers, Labrador Retrievers, American Staffordshire Terriers y Pastor Aleman.