BCA: Aruba ta registra surplus continuo, pero dependencia riba turismo ta keda un factor clave

BCA: Aruba ta registra surplus continuo, pero dependencia riba turismo ta keda un factor clave

Posted on 3/24/2026, 4:37 PM AST | Updated on 3/24/2026, 5:11 PM AST

ORANJESTAD – Banco Central di Aruba (BCA) a confirma diamars cu economia di Aruba ta sigui registra resultado positivo, cu surplus continuo den e balansa di pago y reservanan internacional fuerte. Esaki ta sali for di e informe “Economic Outlook” mas reciente, cu ta cubri periodo di 2025 te cu 2029. Den e prome kwartaal di 2025, Aruba a registra un surplus di Afl. 319,1 miyon. E resultado aki ta principalmente gracias na entrada fuerte for di turismo, cu a pusha e cuenta coriente na un surplus di Afl. 534,5 miyon. Na mes momento, tabatin un salida netto di Afl. 197,8 miyon den e cuenta financiero.

Segun BCA, aunke entrada for di turismo a subi, e beneficio aki ta wordo parcialmente compensa door di un aumento den importacion y pagonan pa servicionan di exterior. Esaki ta confirma cu, apesar di crecemento, Aruba ta sigui depende hopi riba cosnan cu ta bini for di afor. Un cambio notable den comparacion cu aña pasa ta cu flujo financiero a mehora. Den 2024, tabatin un salida grandi di plaka pa inversionnan, incluyendo compra di accion den un hotel. Den 2025, e tendencia aki a cambia, cu mas entrada netto di capital.

Pa e periodo venidero, BCA ta pronostica cu e surplusnan lo continua, principalmente gracias na turismo. Sin embargo, e instituto ta alerta cu e impacto di importacion lo sigui limita e resultado final. Na mes tempo, e cuenta financiero lo sigui registra salida netto riba termino medio. Un punto positivo cu resalta den e informe ta nivel di reservanan internacional. Segun BCA, Aruba tin suficiente reserva pa cubri entre 7,9 te 8,6 luna di importacion, hopi mas halto cu e minimo recomenda di 3 luna. Tambe, reservanan oficial ta keda riba un nivel fuerte segun estandar di Fondo Monetario Internacional (IMF).

No obstante, BCA ta adverti cu e pronosticonan ta suheto na varios riesgonan. Entre esnan tin un posible desaceleracion den turismo, tensionnan geopolitico – incluyendo e situacion entre Merca y Venezuela – aumento di inflacion, presion riba mercado laboral, retraso den proyectonan di inversion y posible cambionan den politica fiscal.

E cuadro general ta mustra un economia cu ta performa solido, pero cu ainda ta dependiente di factor externo. Desarrollo sostenibel, diversificacion economico y control riba importacion lo keda clave pa mantene stabilidad den futuro.