ORANJESTAD – Camara di Comercio y Industria Aruba (KvK), un dia despues di a haya critica di por lo menos 3 gremio comercial AHATA, CUA y ATIA riba nan actuacion recien, a reacciona bek diabierna atardi. Diahuebs e tres gremionan a habri afo contra KvK, mandando e mensahe cu KvK no ta representa sector priva, y como tal no por papia na su nomber. E punto tabata e combersacion cu KvK tabatin recientemente cu gobierno (lesa:Mike Eman) unda cu a sugeri cu sector hotelero mester aporta mas na comercio. Algo cu no a cay nada bon cerca e tres gremionan. Y awe KvK a reacciona.
UMBRELLA ORGANIZATION
Segun e reaccion di e gremio, nan ta bisa cu nan como KVK ta fungi como un “umbrella organization” cu ta representa y salvaguardia actividad economico na Aruba como e representante di comercio y industria di Aruba conforme stipulacion den ley (articulo 1.1 di e Landsverordening op de KvK). “Pues, KvK ta un institucion independiente institui pa ley cu ta duna conseho solicita y/of no solicita na Gobierno relaciona cu e desaroyonan economico na Aruba. KvK ta haciendo esaki ya pa 95 aña caba” nan ta cuminsa na bisa.
REUNION CU MINISTER
KvK ta sigui bisa cu nan ta reuni regularmente cu e Minister encarga cu Economia y cu Minister President encuanto diferente puntonan cu tin influencia riba e economia di Aruba. Alabes, KvK ta reuni cu otro stakeholders clave, manera gremionan comercial y sindical, organisacionnan di diferente sector, departamentonan y companianan gubernamental, cu enfoke riba e economia di Aruba y e interes general.
FORMACION DI GOBIERNO
Den nan reaccion, KvK ta sigui bisa cu durante e proceso di formacion di e Gobierno nobo, KvK a wordo specificamente pidi door di e formadornan pa duna informacion riba cierto topico y KvK a cumpli y a duna e informacion cu a wordo pidi. Despues di e instalacion di e Gobierno nobo, KvK tabatin un reunion di introduccion cu Minister President. Minister President ta reconoce e importancia di KvK como un institucion independiente pa duna conseho, en bista cu KvK ta considera y boga pa e interes general di tur sector. Durante di e reunion cu Minister President a delibera riba 12 punto di atencion importante y urgente cu ta regarda pais Aruba den su totalidad, entre otro e situacion di Bubali Plas, escasez laboral, transparencia den finansas publico y gastonan di Gobierno.
RECONOCE E REPRESENTACION DI COMERCIO
Reconociendo e representacion di comercio amplio di KvK y su experticio, Gobierno di Aruba ta inclui KvK den diferente deliberacionnan y plataforma, manera Dialogo Social, segun splicacion di KvK. “E participacion aki ta refleha practicanan den otro economianan regional, por ehempel den CARICOM”.
LINK DI COMUNICACION
Cu un conexion directo cu 20,000+ negoshi registra na Aruba, KvK ta bisa cu nan ta un link di comunicacion vital entre Gobierno y e sector comercial. KvK ta ricibi feedback continuo di hopi comerciante y tambe otro institucionnan via corespondencia, reunionnan y surveys y ta uza e feedback aki pa boga pa atende e preocupacionnan comparti. E tarea aki ta central den e mision di KvK.
RETONAN
“Teniendo na cuenta e diferente retonan cu tanto e sector comercial como tambe pais Aruba tin nos dilanti, KvK ta reitera su posicion cu lo sigui duna su aporte y traha estrechamente cu Gobierno y demas stakeholders, incluyendo e gremionan comercial, na bienestar di e sector comercial y Aruba en general” KvK a finalisa bisando.
ORANJESTAD – Na Aruba e interes pa uso di e servicio di internet remoto Starlink ta creciendo. E forma di opera, compara cu sistema satelital tradicional,ta hacie interesante pa hopi isla. E ta traha diferente haciend’e un solucion efectivo pa area caminda no tin infrastructura di cable of fibra optico. Pero, segun director di SETAR, Roland Croes na Noticiacla, SETAR mes tin Aruba cubri totalmente pues e efecto pa uso remoto di internet ta casi nulo. Consecuentemente, e pensamento cu Starlink ta un bon reemplaso, no tey.
ORANJESTAD – Durante su 40 aña di existencia, e compania di telecomunicacion SETAR, a produci centenares di Proyecto, product y cada uno tabatin su merito. Pero, riba pregunta reciente di periodista Tito Laclé na e director Roland Croes durante e programa Noticiacla LIVE, si tin un producto, cu a tipifica e compania y a pone riba e mercado, e contesta tabata, e product WOW. E servicio di telefon cu por a manda potret via telefon cellular pa otro cellular. Algo cu awendia ta algo ‘normal’. Esaki, segun e director Roland Croes, tabata un ‘game changer’ y cu a establece e existencia di SETAR na comienso di existencia di e compania. Asina e director a bisa e siman aki durante e programa Noticiacla LIVE.
ORANJESTAD - Despues di añanan dependiendo principalmente riba su beachnan bunita, Aruba ta cuminsa atrae un otro tipo di turista: esun cu tin hamber. E asina yama turismo culinario, segun e Aruba Tourism Authority su Plan Corporativo nobo. Cu casi 90% di e 120.000 habitantenan emplea den turismo y hospitalidad, y cu e tasa mas haltu di turista cu ta bolbe bini den Caribe, ta cla cu turismo ta di importancia grandi pa Aruba. E popularidad ey ta stimula innovacion, y pa 2026 enfoke principal ta riba un direccion mas culinario.
ORANJESTAD – Entrada di gobierno di Aruba den 2025 a yega mas o menos 1,85 miyon florin, mas abou cu den 2024, ora cu entrada tabata casi 1,9 miyon florin. Esaki ta resulta for di cifranan reciente di ministerio di Finanza y Centrale Bank van Aruba.
