ORANJESTAD – Oficina di turismo di Aruba (ATA) ta monitoriando e desaroyonan den mercado turistico di Merca. Asina e oficina a laga sa dialuna. Ta trata aki di e desaroyonan economico global, particularmente e tarifanan nobo introduci pa e administracion di Trump na Merca, Aruba Tourism Authority (A.T.A.) ta reafirma su compromiso pa monitorea na un manera strategico, prepara un plan di resiliencia, y proteha e sector di turismo di e isla.
NA E MOMENTO AKI TIN MENOS “BOOKINGS” PA SEGUNDO MITAR DI 2025 - MESTER VIGILA
Feedback obteni ta indica cu demanda pa segundo kwartaal (Q2) ta stabil, pero cu mester vigila mas bien e segundo mitar di 2025. Ora midi demanda awor, ta nota cu esaki ta menos cu e mesun momento aki na 2024. A.T.A. lo sigui midi esaki di cerca y ahusta strategia ora y unda mester.
Hecho ta keda cu e situacion actual global ta cambiante y cu tin incertidumbre pa cual A.T.A. ya caba a activa. Esaki den colaboracion estrecho cu entre otro Ministerio di Turismo, kende tambe ta vigila e situacion di serca, mescos cu socionan den sector priva.
Como ta custumber pa A.T.A., a bin ta sigui di cerca e desaroyonan di e ultimo simanan y esun actual. A entrega entre otro producccion di un analisis completo di e situacion. E documento ta entre otro pone den perspectiva varios senario hipotesis, incluyendo ‘hypoteticamente’ un posibel disminuicion di 5–10% den huespednan for di Merca, y e impacto cu esaki por tin riba e total di “stay-over arrivals” y ingreso for di turismo. E analisis alabes ta inclui e importancia di nos huespednan fiel; por lo menos 40% di tur "stay-over arrivals" ta ripiti nan bishita (ta pues “repeaters”).
Den momentonan di incertidumbre di un mercado of global, ta esencial pa ta proactivo como A.T.A.
Ya caba ta desaroyando un plan di contingencia pa si esaki ta necesario. E plan ta inclui expansion strategico den e mercadonan di Latino America, consideracionnan pa cu oportunidadnan na Canada y Europa.”
Aunke por tin desaroyonan cu por trece reto, indicadoronan inicial pa 2025 ta mustra cu e sector ta continua riba un nivel stabiel despues cu 2024 tabata un aña exitoso, uno ‘record’ pa ta exacto, pa turismo di Aruba.
Q1 2025: DEMANDA SALUDABEL Y DESAROYO FUERTE
Estadistica conforme actualisacion den industria di turismo: volumen di huespednan “stay-over” ta mustra un resultado stabiel di 0.4% den Q1 2025 compara cu Q1 2024. Aruba a ricibi un total di 384,442 huesped “stay-over” den Q1 2025 compara cu 382,723 den Q1 2024. Un demanda stabil y indicacion di normalisacion despues di varios aña di crecemento record den volumen. Esaki ta den linea cu A.T.A. su strategia cu ta uno di stabilisa volumen di huesped pa Aruba.
Den e mes periodo di Q1, 81% di nos huespednan a yega for di Norte America, 12.8% for di Latino America, 4% for di Europa, y 2% for di otro regionenan di mundo.
Segun AHATA grado di ocupacion tabata na 86% den Q1 cu ta halto, mientras cu e prijs averahe pa anochi (ADR) a subi cu 10%.
SHORT TERM VACATION RENTALS (STVR) TA SIGUI DESAROYA POSITIVAMENTE
A.T.A. tin acceso na un plataforma unda por wak e cantidad di cas, apartamento y villas cu ta wordo uza como vacation rentals como tambe e prijs averahe pa anochi, e ocupacion y un calculacion di e entrada cu esakinan ta genera. Den 2024, segun un estudio, A.T.A. a logra actualisa inventario di Condominiums existente y condominiums cu actualmente ta na caminda pa realisacion, y lista actualisa di lugar di estadia cu no ta un hotel pero cu si ta disponibel na e turista cu ta keda na Aruba pa un corto tempo.
SEGUN DATO DI Q1:
Ocupacion promedio di e acomodacionan STVR a subi na 74% den Q1 2025 compara cu 71% den Q1 2024. Ingreso total den maart 2025 a subi 28% compara cu maart 2024. Promedio ADR (prijs pa anochi) a subi for di $296 na $341, y ingreso den e prome kwartaal a subi for di $71.9 miyon na $91.8 miyon.
PROYECCION PA 2025 TA SIGUI POSITIVO
Pa loke ta Merca, Aruba ta keda den demanda. Mester bisa cu e ADR ta sigui mustra crecemento fuerte, mas cu otro destinacionan den Caribe, y cu e tarifanan aereo tambe ta mustra tendencia di crecemento fuerte. A pesar di presion economico incluyendo inflacion, tarifa aereo halto, y un dolar Canades debil, Aruba ta sigui sobresali riba hopi destinacion premia. Den Latino America, a pesar di subida den costo y debilitacion di moneda, Aruba ta registrando un cresemeno fuerte, principalmente for di Brasil y Argentina. Na Europa, e ritmo di reservacion ta stabil y por mira un subida durante e vakantie di mei, specialmente for di mercado Hulandes, aunke tin preocupacion encuanto subida di gasto di biahe cu ta keda aumenta.
CARACAS – Por lo menos 5 tankero di petrolio cu e compania Chevron a huur, ta den awanan territorial di Aruba, wardando pa carga crudo di Venezuela, y bandona e pais prome cu e fecha limite di 27 di mei proximo. E tankeronan ta parti di un grupo mas grandi di tanker cu ta liña cerca di un haf bieu di zeta den e region occidental di Venezuela pa carga carga di crudo y sali for di e pais Suramerikano. Merca a stipula e deadline menciona pa termina operacionnan iy exportascionnan, segun documentonan y datonan obteni pa e agencia Reuters.
ORANJESTAD – Vacation Rental Professionals of Aruba ta pidi esnan encarga cu maneho pa adopta leynan bon pensa y basa riba evidencia cu ta sostene crecemento sostenibel di vacation rentals mientras ta atende cu e necesidadnan di vivienda accesibel na Aruba. Asina nan ta bisa den un raportahe awe dialuna, citando representante di VRPA, David Cybul. VRPA a entrega un carta na e Formadornan dia 13 februari, 2025, cu ta contene resultadonan di investigacion, data economico y recomendacion di manehonan cu ta sostene e meta aki. Poco despues di a haci entrego, e miembronan di VPRA a reuni cu esnan encarga cu maneho. Mientras discusionan ta andando, informacion publico limita a crea incertidumbre- stimulando VPRA pa reitera nan posicion y mantene e comunidad informa.
ORANJESTAD – Camara di Comercio y Industria Aruba (KvK), un dia despues di a haya critica di por lo menos 3 gremio comercial AHATA, CUA y ATIA riba nan actuacion recien, a reacciona bek diabierna atardi. Diahuebs e tres gremionan a habri afo contra KvK, mandando e mensahe cu KvK no ta representa sector priva, y como tal no por papia na su nomber. E punto tabata e combersacion cu KvK tabatin recientemente cu gobierno (lesa:Mike Eman) unda cu a sugeri cu sector hotelero mester aporta mas na comercio. Algo cu no a cay nada bon cerca e tres gremionan. Y awe KvK a reacciona.
WASHINGTON D.C.,– Minister di Finansa Geoffrey Wever, hunto cu su delegacion, a bishita por lo menos 5 banco grandi na Merca en busca di fiansa pa por ‘refinancia’ un debe e aña aki. E delegacion ta consisti tambe di e.o. Zulema Erasmus, Maria Dijkhoff Pita, Chito Paris y Emelien Kelly cu tabata tambe den e reunionan cu e diferente banconan internacional pa evalua e mercado di capital existente. Segun e mandatario, esaki no ta algo nobo sino cu ta mas di 25 aña caba Aruba ta acudi na mercado financiero internacional.
ORANJESTAD – Cualkier combersacion riba ‘un contribucion mas husto di sector hotelero’ mester ta cu AHATA y no Camara di Comercio (KvK). Esaki por deduci di e declaracion di e CEO. Di e gremio comercial AHATA, sra Tisa LaSorte diabierna mainta na Noticiacla. Tabata e siman aki cu e gremionan comercial (AHATA, ATIA y CUA) na Aruba no a aprecia e declaracion di Camara di Comercio (KvK) e siman aki unda cu nan (KVK) a informa gobierno cu nan kier mira un contribucion mas husto di e sector hotelero na desaroyo di Aruba . Den caso specifico, e gremio cu ta consisti primordialmente pero no unicamente di e sector hotelero, Aruba Hotel & Tourism Association (AHATA) su CEO Tisa LaSorte a reacciona basta fuerte diabierna mainta na noticiacla bisando : ‘“Nos (AHATA) ta sigur cu nos Premier sa cu e conversacion ey mester tuma lugar cu representante di hotel cu conoce realidad di e sector, e inversionistanan cu a accepta invitacion pa crea trabao na Aruba y sostene nos economia, y pa basa e conversacion riba datos real y no sentimiento y rumor”. Cu esaki e kier sigura cu e combersacion no mester ta cu Kvk riba e tema ey, sino cu AHATA y otro gremionan.