DCNA Tur 6 isla di Caribe Hulandes a tuma iniciativa pa restaura e rifnan di coral

DCNA Tur 6 isla di Caribe Hulandes a tuma iniciativa pa restaura e rifnan di coral

Posted on 09/13/2024 9:21 am AST | Updated on 09/13/2024 9:22 am AST

ORANJESTAD - Tur e seis islanan- Aruba, Boneiro, Corsou, Saba, St. Eustatius y St. Maarten a tuma medidanan unico y proactivo pa atende cu e retonan cu nan rifnan ta enfrentando. E esfuersonan di restauracion door di e organisacionnan local di corservacion di naturalesa a keda presenta durante e Dutch Caribbean Nature Alliance (DCNA) Workshop di Restauracion di Rif recien y nan ta critico pa sigura salud y duracion di bida di e tesornan di bou awa aki pa hopi aña mas.

ARUBA: CONSTRUYENDO UN FUTURO PA E RIFNAN DI CORAL

E esfuersonan di restauracion di rif di Aruba ta wordo lidera pa Aruba Conservation Foundation (ACF), cu ta trahando activamente pa rebiba y sostene e ecosisteman di coral di e isla. Un di e iniciativanan principal ta e proyecto nobo “Turning the Tide”, financia pa RESEMBID den colaboracion cu Wageningen University & Research. E proyecto ta uzando rif artificial cu ta poni na 3 diferente luga den fondo di lama di Parke Marino Aruba. E rifnan artificial ta recrea e structura dimensional cu e speransa cu esaki lo por yuda recupera e especienan herbivoro principal. ACF tambe ta haya sosten di e trabou di ScubbleBubbles y University of Aruba, cu ta mantene guarderia di coral y ta haci limpiesa regular di beach y rif. Tambe tin un trabou nobo excitante cu nan colaboracion cu Metabolic Foundation pa traha un mapa di e fondo di lama. 

BONEIRO: UN LIDER GLOBAL DEN PRESERVACION DI RIF

STINAPA Bonaire a implementa un di e sistemanan di area marino proteha (MPA) di mas excitoso di Caribe, cu tabata crucial den preserva su rifnan di coral. Ademas, Reef Renewal Foundation Bonaire (RBFB) ta na prome luga den e esfuersonan di restauracion, estableciendo guarderia di coral cu ta entre e mas avansanan den e region. Ademas di planta miles di coral tur aña, RBFB ta mehora e diversidad genetico di e especienan vulnerabel via nan programa di cria coral. Partnershipnan adicional cu partnernan internacional ta mehora diversidad genetico di e especienan vulnerabel via nan programa di cria coral. Ademas di e partnershipnan cu partnernan manera STINAPA Bonaire, Wageningen University and Research, Florida State University y Rasster Lab, e organisacion local di conservacion di naturalesa a logra integra monitor basa riba ciencia den su esfuersonan di maneho, loke a haci e organisacion aki un lider den e area di conservacion di coral. Blijdorp (RoffaReefs)ta investigando formanan nobo inovativo pa mehora e poblacionnan di pisca local y e proyecto aki ta cofinancia pa WWF-NL. 

CORSOU: ACERCAMENTO INOVATIVO PA RESTAURACION DI RIF 

E actividadnan di Corsou pa restauracion di rif ta wordo conduci pa un combinacion di investigacion cientifico y participacion di comunidad. Carmabi Foundation, den colaboracion cu Curaçao Marine Park, Reef Renewal Curaçao y Branch Coral Foundation ta pionero di diferente tecnica inovativo den restauracion di coral, incluyendo microfragmentacion y uzo di substrato diseña pa mehora crecemento di coral. E tecnicanan aki a ser desaroya den colaboracion cu expertonan internacional, incluyendo investigadonan di SECORE International y University of Miami. E esfuersonan di restauracion di Corsou tambe ta involucra dive-shops local manera Ocean Encounters y Dive Division, cu ta contribui na e esfuersonan di planta y monitor e salud di e rifnan. Programanan di educacion publico y di divulgacion, cu sosten di organisacionnan local di conservacion di naturalesa y di University of Curaçao ta esencial pa promove un cultura di custodia marino entre residentenan y bishitantenan. 

SABA: PROTEHA E "REINA INCONTAMINA" 

Saba Conservation Foundation ta maneha Saba Marine Park y Saba Bank, cu a yuda mantene e integridad di e ecosistema marino di e isla. Iniciativanan pa restauracion di coral na Saba ta wordo apoya pa partnership cu universidadnan manera Wageningen University & Research and Van Hall Larenstein University of Applied Science, y e proyecto di restauracion di coral di e gobierno Hulandes, Nature and Environmental Policy Plan (NEPP). E esfuersonan aki ta enfoca riba establecimento di guarderia di coral pa multiplica especie di coral menasa, y tambe investigacion di vanguardia riba restauracion di herbivoronan, por ehempel e Diadema II project cu ta traha pa compronde recuperacion y restauracion di e poblacionnan di Diadema antillarum. SCF tambe ta colabora cu operadonan di dive shop local, manera SeaSaba, pa involucra e comunidad den actividadnan di monitor y restauracion di rif, asegurando cu e rifnan di Saba ta keda virgen y bibo. 

ST. EUSTATIUS: REVIVIENDO RIF DI CORAL MEDIANTE PARTICIPACION DI COMUNIDAD 

St. Eustatius a participa activamente den restauracion di rif door di e trabou di St. Eustatius National Parks Foundation (STENAPA). STENAPA su proyecto di restauracion di coral den pasado a enfoca riba cultiva y planta coral STENAPA awor ta enfoca riba restauracion di herbivoro cu su proyecto NEPP Coral Reef Restoration. Statia a experencia un bahada for di 25% di cobertura di coral duro na menos cu 2.5% den e ultimo 20 añanan. Awor aki, e rifnan ta domina pa macroalgas cu ta competi cu coral pa e espacio riba rif y ta preveni larva di coral keda. Traha poblacion di herbivoronan clave manera bushi di lama di spina largo Diadema antillarum be ACF ta tambe di sumo importancia pa duna e coral espacio pa  y crese. E proyecto di restauracion aki ta wordo ehecuta den colaboracion cu profesionalnan di restauracion y investigadonan y den futuro lo inclui otro herbivoro complementario. Actualmente STENAPA a cambia su enfoke cu e Proyecto di Restaurashon di Rif di Coral di NEPP cu ta den curso pa e cultivacion y liberacion di herbivoro principal manera Diadema antillarium. E herbivornan aki ta pastorea riba e rifnan y consecuentemente ta baha e cobertura di alga riba e rifnan, liberando un espacio crusial pa e recrutanan di coral keda. E cobertura di coral mester mehora riba e rifnan despues di un caida drastico di 25% na 1% den e 20 añanan entre 1999 y 2001. Envolvimento di comunidad ta un pilar fundamental di e strategia di restauracion di Statia, cu scolnan local y boluntarionan cu ta siña di e actividadnan di conservacion di rif. E programa educativo organisa pa STENAPA tin como meta pa construi capacidad local pa maneho di coral a largo plaso y promove un conexion profundo entre e comunidad y nan medio ambiente marino. 

 

ST. MAARTEN: ESFUERSONAN COLABORATIVO PA RECUPERACION DI RIF

 

Na St. Maarten, Nature Foundation St. Maarten ta hunga un papel importante den restauracion di rif di coral, colaborando cu partnernan local y internacional pa mehora nan esfuersonan. E fundacion a establece guarderia di coral rond di e isla, cu un enfoke particular riba restauracion di poblacion di coral di eekhorn y staghorn. E esfuersonan aki ta ser sosteni pa partnership cu St. Maarten Nature Reserve, EPIC (Environmental Protection in the Caribbean), institucion academico manera University of St. Martin y University of the Virgin Islands. Nature Foundation tambe ta traha estrechamente cu empresanan local, incluyendo centronan di centronan di dive manera Dive Sint Maarten, pa involucra nan den esfuerso pa planta y monitor coral. Campañanan di educacion y informacion publico, cu e partnershipnan aki ta sostene tin como meta aumenta conciencia di importancia di e rifnan di coral y anima e habitantenan y e turistanan pa practicanan sostenibel. 

 

FRENTE UNI PA RESTAURACION DI RIF 

 

Coral reef ta enfrenta varios menasa serio, for di cambio di klima, especie invasivo, polucion te sobresalvamento. Proteccion di e rifnan aki mester bay mas leu cu solamente restauracion, ya cu trata e problemanan aki hunto cu esfuersonan continuo lo ta esencial pa proteha completamente e ecosisteman vital aki. Durante e DCNA workshop aki a sali na cla cu tin necesidad pa mehora colaboracion y comparticion di conocemento entre e islanan. Trahando hunto nos por haci uso di e poder di nos expertonan local pa eleva proyectonan riba e islanan. DCNAta explorando e siguiente pasonan pa facilita esaki ainda mas, por ehempel, e establece e Programa di Conservacion y Restauracion di Habitat Clave cu lo abarca tur e seis islanan y lo inclui habitatnan di rif di coral. 

 

E workshop aki a wordo financia pa Ministerio di Agricultura, Naturalesa y Calidad di Alimento (LNV) y cu sosten di Dutch Postcode Lottery.

  • DUO: Awor ta ofrece compensacion pa (ex-) studiantenan

    DUO: Awor ta ofrece compensacion pa (ex-) studiantenan

    ORANJESTAD - (Ex-)studiantenan cu a studia un of mas aña den enseñansa superior bou di e sistema di financiamento (leenstelsel) na Hulanda, no a ricibi un beca basico den e periodo ey. Pa e motibo ey posiblemente nan mester a haci un fiansa extra cerca Dienst Uitvoering Onderwijs (DUO). Pa yuda e studiantenan cu esaki, nan ta ricibi un compensacion financiero. 

  • Analisis: Esta dushi carnaval, cu bomboshi

    Analisis: Esta dushi carnaval, cu bomboshi

    Scirbi pa Tito Laclé

  • Gobernador ta buscando tur esnan cu a ricibi un Condecoracion Real

    Gobernador ta buscando tur esnan cu a ricibi un Condecoracion Real

    (ADVERTORIAL )

  • DVG laga kita producto ‘Blauwe Bessen’ di mercado na Aruba debi na posibel contaminacion

    DVG laga kita producto ‘Blauwe Bessen’ di mercado na Aruba debi na posibel contaminacion

    ORANJESTAD -  Departamento di Salud Publico di Aruba (DVG) a tuma nota di un informacion publica pa RIVM Hulanda riba casonan di Hepatitis A vincula cu e producto ‘Blauwe Bessen’ 1kg di e marca AH. Mesora nos seccion Warenkeuring en Hygiëne a subi caya y haci bishita na algun supermercado specifico conoci pa ta bende productonan procedente di Hulanda. Por informa cu ta unicamente un supermercado ta bende e marca specifico aki cu ta AH na Aruba y desde ayera caba nan a wordo notifica di e problematica cu e producto, pa cual motibo nan a saca tur e productonan for di vriezernan caba. Apesar cu DVG no por a topa cu e producto a conseha management di e supermercado pa verifica cu nan no tin e producto aki warda den warehouse y si esaki ta e caso pa deshaci di esakinan mesora particularmente e batch cu tin expire day april 2025 pa april 2026.

  • FADA a presenta e campaña mas nobo contra maneha bou di influencia di alcohol: BAR

    FADA a presenta e campaña mas nobo contra maneha bou di influencia di alcohol: BAR

    ORANJESTAD – BAR ta e concepto y campaña mas nobo di Fundacion Anti Droga Aruba di no maneha bou influencia di Alcohol. Dicon BAR? BAR pa hopi hende ta conoci como un lugar di consumi alcohol, un lugar unda tin ambiente y cu mayoria bes tin alcohol presente. Mirando cu FADA a escohe pa drenta un era nobo y un forma mas moderno pa trece concientisacion nos a pensa ariba tur area con pa yega mas serca di e comunidad. Crea un campaña no ta algo facil y na momento cu e tin cu yega na un grupo grandi di persona den nos comunidad cu ta consumi alcohol e ora mester crea algo “catchy” y moderno cu nan lo tin gana di scucha di dje. Nos ta di pensamento cu di tur cos cu kisas tin un luz negativo su tras nos por saka e positivo for di dje. Y pesei awe nos tin e honor di presenta na comunidad di Aruba, BAR. Cu un mente habri y moderno nos ta presenta BAR. E concepto BAR ta para pa Bo Amigo Responsabel, e persona cu no ta bebe alcohol y ta zorg pa na momento cu abo scohe pa “dal dos” lo bo yega cas sano y salvo cune como bo BAR, Bo Amigo Responsabel. No ta desconoci cu durante aña y sigur den e temporada cu nos ta aden di Carnaval, tin hopi alcohol ta wordo consumi y esaki ta e motibo tambe cu nos no por a laga aña habri sin crea un campaña cu sigur cu e sosten di comunidad completo di Aruba lo ta un exito total. Tur esaki no lo ta posibel sin e ayudo grandi di personanan cu a kere den e campaña desde e prome dia cu nan a scucha e concepto.

  • Conseho Electoral di Aruba ta informa

    Conseho Electoral di Aruba ta informa

    (ADVERTORIAL)

  • Powered by SETAR