KRALENDIJK - Dia promé di yanüari 2024, Hulanda Karibense tabatin 30.397 abitante. Loke ta 979 (3 porshento) mas ku un aña anterior. Pa gran parti, e motibu pa e oumento ta ku e poblashon di Boneiru a krese, prinsipalmente dor di migrashon. Na Saba tambe e kantidat di abitante a oumentá dor di un sùrplùs di establesimentu. Sin embargo, na Sint Eustatius hustamente por a papia di un eskases di establesimentu. Asina CBS ta mèldu a base di sifranan nobo.
POBLASHON BONEIRU NA 2023 A KRESE KU MAS KU 1.000 PERSONA
Boneiru tabatin 25.133 abitante dia promé di yanüari 2024, 1.043 mas (4 porshento) ku un aña anterior. E motibu pa esaki tabata prinsipalmente dor ku tabatin muchu mas hende ku a bai biba na Boneiru ku hende ku a bai for di e isla (941), i te na un kantidat limitá dor di kresementu natural (98, e kantidat di hende ku a nase ménos e kantidat di hende ku a fayesé). E kantidat di hende na Boneiru ku a nase pafó di Hulanda Karibense a krese ku mas ku 1.000 persona. E motibu pa esei tabata prinsipalmente ku tabatin mas hende bibá ei ku a nase na Repúblika Dominikana, Colombia, Venezuela, i Hulanda Oropeo.
KANTIDAT DI ABITANTE DI SINT EUSTATIUS A BAHA KU 89 PERSONA
Dia promé di yanüari 2024, Sint Eustatius tabatin 3.204 habitante, 89 (3 porshento) ménos ku na kuminsamentu di aña 2023. E motibu pa esaki tabata prinsipalmente ku tabatin mas hende ku a bai for di e isla ku hende ku a bai biba ei. E kresementu natural tabata limitá. E kantidat di hende na Sint Eustatius ku a nase pafó di Hulanda Karibense a baha ku 65. Prinsipalmente e kantidat di hende ku a nase na Hulanda Oropeo, na Merka i na Repúblika Dominikana a baha.
POBLASHON DI SABA A KRESE KU 25 PERSONA
Dia promé di yanüari 2024, Saba tabatin 2.060 habitante, 25 (1 porshento) mas ku un aña promé. Tabatin mas hende ku a bai biba na e isla ku hende ku a bai for di dje (60). E kresementu natural tabata limitá. E kantidat di hende na Saba ku a nase pafó di Hulanda Karibense a oumentá ku 34 persona. Esaki ta prinsipalmente hende ku a nase na Sentro- i Suramérika. NOTA: E texto ta scirbi den papiamento fonetico di Corsou.
MIAMI - Un temblor calcula di magnitud 76 a azota Lama Caribe diasabra, noord di Honduras, y islanan y paisnan bisiña a emiti advertencianan potencial di tsunami. Inicialmente, e Centro di ADvertenCia di Tsunami a informA un temblor di magnituD 8 prome cu a revisa esaki.
MIAMI – Gobierno Mericano a confisca avion usa pa gobierno Venezolano pa motibonan priva. Segun informacion suministra pai e portal caracas chronicle, e avion aki tabata haci biahe pa Aruba tambe. E ta un avion di PDVSA cu a wordo tuma den beslag a wordo uza pa vice presidente Delcy Rodríguez, hunto cu amigo y famianan di funcionarionan di Maduro, pa viahenan di ocio. E ta bou di sanshonnan di Tesoro di Merca for di 2020. Asina e portal Venezolano ta raporta.
ORANJESTAD/KRALENDIJK – Riba 17 di december 2024, a wordo funda oficialmente e Federacion “Dutch Caribbean Mental Health”. E federacion aki ta e resultado di un cooperacion unico entre FSMA Respaldo (Aruba), GGZ Corsou, Verslavingskliniek Brasami (Corsou), PSI Skuchami (Corsou), y Mental Health Caribbean (Bonaire, Sint Eustatius, y Saba). Mental Health Foundation (Sint Maarten) a indica cu nan lo uni mas despues na e colaboracion aki.
PHILIPSBURG - Soul Beach na St Maarten, cu ta tuma luga pa 21-26 di mei, tin e potencial pa atrae mas cu 4.000 bishitante i inyecta miyones den economia. Di acuerdo cu e Hefe Ehekutivo (CEO) di e festival Mark Adkins, e evento aki por tin efectonan economico di gran alcanse, beneficiando un variedad di sector incluyendo benta, restaurant, taxi y mas. E festival por lo general ta atrae alrededor di 7.000 bishitante. E calculacion pa e regreso pa St Maarten ta alrededor di 4.000.
PHILIPSBURG – Diaranson 29 di Januari Minister Grisha Heyliger – Marten a habri e evento Taking the Reins: Aruba, Curaçao, and Sint Maarten - Driving Their Economic Future in Sint Maarten. Un evento di tres dia dirigi riba expertonan economico di Aruba, Corsow y Sint Maarten cu lo trata e futuro economico sostenibel di e tres paisnan.
FALCON - Piscadonan ta bisa cu e gas cu a lek na costa di Falcon ta pone boto na peliger pasobra nan no por pasa cerca di dje. Tambe e ta core cu e poco scolnan di pisca cu ta landa den e area, debí na e zonido duro emití pa e lek.