Minister ta sigura cu ta medio social a crea hype falso cu tin hiperinflacion

Minister ta sigura cu ta medio social a crea hype falso cu tin hiperinflacion

Posted on 5/26/2023, 3:35 PM AST | Updated on 5/26/2023, 3:36 PM AST

ORANJESTAD - Diahuebs mainta durante di un conferencia di prensa, Minister Maduro di Finansa hunto cu sra. Gomez-Pieters directora di Departamento di Impuesto DIMP y sr. Croes director di Departamento di Aduana, a haci uzo di e ocasion pa anuncia e cambio fiscal aki, pa splica riba e preocupacion cu recientemente a wordo vocifera y e critica cu a wordo lansa riba medionan social indicando cu Aruba lo ta pasando den un situacion di hiperinflacion. Minister Maduro a refuta e critica aki door di trece informacion corecto cu a wordo compila pa, entre otro, Departamento Economico DEACI y IMF riba e cifranan real di inflacion na Aruba den e ultimo añanan. Noticiacla no por a verifica ainda si e informacion aki di e minister ta corecto of no. 

SEGUN MINISTER, NA ARUBA NO TIN HIPERINFLACION

E mandatario a splica cu hiperinflacion ta ora cu prijsnan di producto y servicio na un Pais ta subi di un manera incontrolabel den un periodo specifico di tempo. Generalmente e termino 'hiperinflacion' ta wordo uza ora cu e tasa di inflacion ta subi cu mas di 50% pa luna. Esaki ta pasa na paisnan unda cu un gobierno ta print mas placa pa paga su gastonan y esaki ta resulta den un demanda grandi cu ta surpasa e oferta y ta resulta den prijsnan halto. E minister a sigura cu “obviamente no ta e caso na Aruba, Gobierno di Aruba no ta manda print placa pa paga gastonan”. E mandatario a sigui splica cu e situacion di hiperinflacion ta conoci na paisnan manera Venezuela y Argentina, y no na Aruba.

Ademas, e minister ta sigura cu inflacion halto di 5.5% den aña 2022 no ta hiperinflacion. E ta sigui splica cu den aña 2022 Aruba a conoce un tasa di inflacion halto di 5.5% y un subida asina ta leu di indica un situacion di hiperinflacion. E subida aki a wordo ocasiona pa e importacion di inflacion di e paisnan di unda Aruba ta importa, cu a conoce subida grandi di inflacion. Prijsnan mas halto di producto petrolero cu ta subi gasto di transporte, gasto di vivienda cu ta subi door di subida di awa y coriente, y tambe cuminda y bebida no-alcoholico cu a subi di prijs. Esakinan ta locual a subi e tasa di inflacion den aña 2022 y nan no ta gastonan haci pa cambionan fiscal of gastonan di gobernacion. Ademas, segun e minister, den aña 2023 ta premira inflacion di 4.4% cu tambe ta leu di ta hiperinflacion

E ta sigui bisa cu pa aña 2023 DEACI a calcula basa riba nan modelo macro-economico MARUBA, cu Aruba lo conoce un inflacion di 4.4%, cu ta un cifra cu tambe ta keda leu di un situacion di hyperinflacion. Ta un inflacion cu ta menos cu esun den aña 2022 y ta basa riba e desaroyo di prijsnan riba mercado internacional, particularmente na Merca y Hulanda, na unda Aruba ta importa mayoria producto. Den aña 2023 Aruba ta concoce un subida di BBO di 1% y e cambio fiscal aki tambe tin su efecto inflatorio. Asina mes, DEACI ta premira un inflacion di 4.4% na Aruba y IMF ta proyecta un inflacion di 3.8% pa Aruba manera publica den e World Economic Outlook di April 2023. Tur dos ta pronosticonan di inflacion pa Aruba cu ta keda leu di locual ta cifranan cu ta mustra riba hiperinflacion.

E minister a bisa cu e ta lamenta cu ta crea 'hype' riba medionan social cu informacion cu no ta corecto. Specificamente pa un comerciante cu ta contene informacion incorecto cu na Aruba tin hiperinflacion. E mandatario ta bisa di ta compronde e preocupacion cu gastonan a subi debi na e situacion mundial di inflacion cu a presenta rond di mundo y cu ta afecta nos Pais tambe. Sinembargo e mandatario a sigui splica cu e no ta comparti e ponencia cu na Aruba tin hiperinflacion y cu esaki ta wordo causa pa e gobernacion of cambionan fiscal. E minister ta bisa cu e comerciante a hasta pone un ehempel di subida di prijs di paki di galiña, pa mustra cu lo tin subida grandi. Pero den un caso asina ta bon pa e comerciante acerca e 'wholesaler' tambe y puntra ta debi na ki factor ta subi prijs asina hopi. Sigur awo cu ta conoci cu prijs di fleta a baha, lo a spera cu prijsnan lo a cuminsa mengua y no bira subi mas hopi.