ORANJESTAD - Stichting Algemene Bejaardenzorg Aruba (SABA), for di 2017 tin retonan financiero, ora cu e fundacion su subsidio a cambia di structura, y despues na 2020 cu entrada di Covid19, ora cu mester a corta cu 12.6%. Esaki ta algun di e puntonan cu e fundacion a declara diahuebs den un comunicado. E director Remo Kock a opta pa, mirando cu den e dianan aki SABA ta hopi den noticia, pa duna un aclaracion di e situacion pa medio di un comunicado. E ta pensa cu ta bon pa informa tur hende di e retonan cu e fundacion tin ta confrontando den 2023 cu tin anjanan ta creciendo.
BASHI PREMIE
Notable ta si cu e comunicado no ta atende e parti di e trahadonan, y e pago cu falta manera Bashi Premie, cu ta e tema di combersacion e dianan aki y pa cual SABA ta asina hopi den noticia. Riba e tema aki e no ta haci mencion at all, mientras cu SEPPA, e sindicato di e trahadornan a informa cu pago lo a keda pasa y cu pronto SABA lo por a paga e suma corespondiente na e trahadonan.
SUBSIDIO TE CU 2016
Segun Kock, te cu fin di 2016 SABA tabata recibi subsidio a base di ‘subsidieverordening instellingen van openbaar nut (AB1990 no.GT34)’. Tambe mester a traha segun e reglanan di richtlijnen inzake subsidiale personeelskosten’. Esaki tabata encera cu SABA, pa haya placa tabata entrega un lista di declaracion pa cu tur salaris. Directie financien e ora ey ta controla y basa loke a ser entrega, tabata haya placa pa paga salaris. Esaki ta rond di 18,5 miyon pa rond di 300 personal fiho y temporal. Y ariba esey tabata bin e resto, rond di 4 miyon cu tabata yega net pa e gastonan operacional. Tabata reteni 10% standard (mescos cu tur departamento publico) di e totalidad di 22,5 miyon florin di e ‘goedgekeurde begroting’.
2017 OUTPUTSUBSIDIE
Na 2017 a entroduci ‘outputsubsidie’ unda cu e idea ta cu un fundacion cu ta recibi placa mester traha mas ‘bedrijfsmatig’. Esaki ta encera cu un fundacion mester traha mas independiente. Den e cambio pa output subsidie nunca realmente a tuma tempo pa calcula e gastonan real pa un cama. Un fundacion mester entrega tur anaja un calculacion di gastonan pa cu e servicio cu nan por duna. E servicio di cuido ofreci mester ta di un cierto calidad (kwaliteit van zorg). Calidad di cuido ta costa placa. Mas halto e peso di cuido ta (zorgzwaarte) mas halto e gastonan lo ta. Mas cuido di calidad, kiermeen mas hende na cama (handen aan bed). Outputsubsidie ta mara na un landsbesluit unda cu mester dicidi conhuntamente unda ta huza e placa specificamente, cu un programma van eisen, cu ta specifica kiko e servicio ta cu un fundacion ta duna.
Mas informacion por ser haya den e handbook di outputsubsidie (https://docplayer.nl/48345115-Handboek-overheidssubsidies-aruba.html) pa wak kiko ta e recisitonan pa recibi subsidio. E clientenan cu ta drenta SABA mester di cuido cu experticio (verpleeghuis), 24 ora pa dia. Esaki ta unda e diferencia ta di un cas di cuido tjikito (verzorgingshuis). SABA tin dokternan specialisa pa cuido di hendenan di 18 pariba cu malesanan cronico y cu mas cu un malesa (Comorbiditeit).
COVID
Na mei 2020 a cuminsa corta 12,6%, cu ta 2,9 miyon di e subsidio. Esey kiermeen cu ta haya menos placa cu gastonan cu ta aumentando. Semper SABA lo purba di duna e servicio di cuido manera debe ser. Pero gastonan ta keda subi. Gastonan di comestibelnan ta aproximada 15% pa 2023 y awa y luz a bira 25% mas caro. Gas a subi cu 30% cu den SABA ta ser huza pa laba paña y pa cushina. Gasto di salaris a keda mas o menos mescos.
TRANSPARENTE
SABA ta sigura cu semper a co-opera pa duna cualkier informacion cu gobierno ta pidi. Desde di 2017 te cu 2020 tin jaarrekeningen cu a ser entrega na CBOS y ministerionan concerni y tin ‘samenstellingsverklaring’ te cu 2020. Ta trahando ariba e jaarrekening 2021.
E jaarrekeningnan di SABA ta ser manda tur aña pa e afdeling concerni di e ministerionan, antes Ministerio di Salubridad Publico, y actualmente Ministerio di Adulto Mayor. Ora mester uitstel ta manda un peticion pa minister di finansa. SABA a co-opera 100% pa cu e stukkenonderzoek. Den pasado SABA tabata prepara pa duna CAD (Centrale Accountants Dienst) inzage den nan administracion.
PA FUTURO
SABA semper ta keda habri pa dialogo y semper lo keda traha hunto cu gobierno y cu tur ‘stakeholders’ den ramo di cuido, sindicatonan y gruponan concerni, pa yega na solushonnan pa cu nos adultonan mayor cu a traha duro pa hiba nos isla te unda nos ta awo y tambe pa tur e clientenan cu ta mas jong cu 60 aña di edad y mester