ORANJESTAD – Aki tres siman Aruba ta haya sa si el a scapa di ta riba e ‘black list’ di Organization of Economic Cooperation and Development (OECD) of no, y asina evita cu inversionistanan ta stop di inverti riba Aruba. Asina prome minister Evelyn Wever a clarifica pa NoticiaCla diahuebs mainta durante un conferencia di prensa. Segun Wever, minister di finanzas Xiomara Ruiz a haci su presentacion dialuna na Paris durante e reunion di OECD, pa purba convence OECD cu gobierno di Aruba lo elimina e ley local (Aruba) Vrijgestelde Vennootschap (AVV) y asina cumpli cu OECD. OECD tin problema cu e ley aki y ta considere un forma pa haci negoshi no corecto debi na su practica particular fiscal. Aki tres siman ora cu e rapport di OECD sali di e reunion, Aruba lo haya sa si e presentacion di Ruiz tabata satisfecho.
KICO A SOSODE
Segun Wever, e AVV a duna Aruba hopi dolor di cabez for di su introduccion na anjanan 80. E tabata un ley popular fiscal cu ta beneficia hopi compania y e tempo ey mester a atrae companianan y a usa e AVV como un forma pa logra esaki. Wever a bisa cu tin un bon sentiment cu tur cos lo bay bon y cu Aruba no ta wordo ‘castiga’ di e caso aki. Wever a sigui mustra cu ta e gobierno anterior no a cumpli cu e promesa haci na OECD pa elimina e ley fiscal aki, cu awor Aruba ta haye den un problema di ‘ultimo ora’. Segun Wever, Ruiz a priminti OECD cu prome cu fin di e aña aki, lo elimina e ley aki. Dado caso OECD resulta cu OECD no a keda convenci pa Ruiz su splicacion, y ta pone Aruba toch riba blacklist, gobierno lo tin cu pasa e ley mesora y mustra OECD cu nan ta serio cu nan promesanan.
RUSH
NoticiaCla a puntra Wever riba e asunto, unda cu a pidi claridad pakico e urgencia pa minister Ruiz tambe ta presente ya cu e reunion tabata uno planea caba pa bay Paris, pero solamente hefenan di departamentonan di gobierno riba cierto tereno y no minister. Pero 5 dia prome cu e reunion tuma lugar, a bin compronde di OECD cu e dia ey, lo a trata e caso di Aruba su ‘falta di cumplimento’ pa cu e eliminacion di e ley di AVV.
KICO TA UN AVV
Manera indica, un AVV ta un Aruba Vrijgestelde Vennootschap cu ta un structura fiscal cu ta beneficia companianan pero tin practica dudoso. Un AVV ta un termino fiscal cu ta cumpli cu cierto condicionan, cu ta e.o. libera e compania di paga winst belasting riba su entrada fiscal. E tin cu haci ‘aangifte’ si di su winstbelasting. E ta un asosacion popular pa structuranan local cu ta beneficia e compania den varios forma fiscal cu ta libera e compania di paga cierto impuesto. NOTA; E potret ta uno di archivo di un reunion di OECD di 2016.
ORANJESTAD – Danki na un di e hotelnan all-inclusive na Aruba, nos isla ta na prome lugar di e top 10 di miho All-inclusive resorts pa famia den Caribe. Por lo menos segun e portal Travel & Leisure. Ta trata di e resort Tamarijn Aruba. Segun e articulo en cuestion, loke ta haci e diferencia den e destinacionan Caribense, ‘ta e abundancia di resortnan increibel all-inclusive’. E ta un forma perfecto pa famia por disfruta. Y ta describi tur e loke e turista por goza di dje. Mester bisa cu e resultado di e top 10 ta basa riba experiencia personal di e escritor di e portal turistico.
ORANJESTAD – Mayoria compania ta pensa cu e scarsedad di trahado na Aruba lo empeora. Asina Camara di Comercio ta raporta diaranson.
BOGOTA – Mas turista Colombiano a bay Corsou envez di Aruba. Asina presidente ehecutivo di Asociación Colombiana de Agencias de Viajes y Turismo, (ANATO), Paula Cortés Calle ta raporta segun un raportahe di e portal Colombiano El Nuevo Siglo ta raporta. Mientras cu paisnan manera Merca, Spaña, Panama y Republica Dominicano ta conta pa 69% di e Colombianonan cu ta biaha pa exterior, e pais cu mas crecemento ta Corsou cu 157% di participacion, compara cu Aruba cu tin ‘apenas’ 63%. Hasta Hulanda tin mas trafico di Colombia, na 81%. Pero ta sigui Aruba cu 47% y Panama cu 44%. Segun ANATO, e prome trimester di 2024, 1.345.687 Colombiano a biaha pa exterior, cu ta un aumento di 13%, compara cu e mesun periodo aña pasa. “E resultadonan positivo aki ta refleha e recuperacion di turismo saliente, cu ta beneficia e industria relaciona, den e area, hotel y restaurant, entre otro” Cortés Calle a finalisa bisando.
ORANJESTAD - Diabierna 19 di april 2024, Aruba Trade and Industry Association (ATIA) a tene su reuniun general di miembrecia den e sala di conferencia di ATIA.
ORANJESTAD - Den e prome kwartaal di 2024, a conta cu cifranan prometedor pa turismo como e pilar di entrada primordial y di suma importancia pa economía di Aruba. Asina e oficina di turismo di Aruba ATA, a bisa den un comunicado. A.T.A. ta pone hopi enfasis riba e modelo di “High Value-Low Impact” cu ta para pa un balans entre cuater pilar cu ta e ‘Calidad di Bida di e residente’, ‘Calidad di Experiencia di e Bishitante’, Proteccion y Preservacion di Naturalesa & Medio Ambiente, y Contribucion Economico di e Sector Turistico’. E meta ta pa sigui mantene esfuerzonan den linea segun e balans menciona, y logra aumenta e entrada proporcionalmente mas cu e volumen cu nos destinacion ta ricibi. Capacidad di carga tambe ta sigui ricibi atencion di parti di A.T.A. di diferente manera.