Tabu di HIV ta mescos na Hulanda cu na e islanan Caribense

Tabu di HIV ta mescos na Hulanda cu na e islanan Caribense

Posted on 07/25/2018 10:44 am AST | Updated on 07/25/2018 10:46 am AST

AMSTERDAM – E cine ‘Aan niets overleden’ (‘El a muri di nada’ traduccion.) na Hulanda a estrena e siman cu a caba. Ta e prome sine di e actor i director nace na Corsou Raymi Sambo. Ku e cine Sambo ta trata un topico sensitivo: e tabu di HIV, e virus cu sin trato a lo largo lo resulta den aids.

Na Amsterdam durante di e Conferencia Internacional di AIDS, henter siman cientifico, manager, hende cu ta traha den cuido di salu i activista di henter mundo ta bini hunto. Prins Harry di Britania, prinses Mabel i ex presidente Bill Clinton tambe tey i nan ta mustra nan solidaridad cu e meta pa kita AIDS for di mundo na 2030.Ku un evento internacional asina grandi lo bo kere cu na Hulanda HIV no ta tabu mas, ‘pero niun ora so’, Reina Foppen di Association di HIV na Hulanda ta bisa.

‘E tabu di HIV no ta tipicamente algo di e islanan Caribense, mi ta mir’é na tur isla, na Texel tambe’

“Mas cu 50 porciento di hende na Hulanda cu HIV tin hopi molester di e stigma cu e malesa cronico aki tin”, asina Foppe, cu tin casi trinta aña ta biba cu HIV ta conta. “Por ehempel tin mayor cu no ke pa nan yiu hunga cu un mucha cu tin HIV. Socialmente nos tabatin muchu poco progreso compara cu e progreso medico enorme cu tabatin den curso di añanan. Esaki ta masha tristu.”

Den e parti caribense di Reino, Foppe ta mira cu ainda tin un tabu enorme riba HIV. “Pero esaki no ta algo tipico di e islanan Caribense, mi ta mira esaki na tur isla, na Texel tambe. Ta e mentalidad insular di ‘nos tur conoce otro’. Esaki ta bay asina leu cu Hulandes Caribense cu HIV cu ta biba na Hulanda ta tene esaki secreto na Hulanda mes, pa miedo cu nan tin ki e informacion por lek bay nan isla i cu esaki por tin consecuencia pa nan famia.

Pero pa tene HIV secreto tambe tin consecuencia ferfelu segun Foppen. “Si bo tin HIV bo por bira masha bieu, pero bo mester keda tuma remedi henter bo bida pa sòru suprimi e virus. E ora ey bo por haña yiu salu i bo no por pasa bo HIV pa bo partner sexual. Pero pa keda tuma e remedi ta bira extra dificil si esnan rond di bo no sa cu bo tin HIV. Mi conoce hende cu pa berguensa of culpabilidad asta no ta bisa nan partner cu nan tin HIV i cu ta sconde nan remedinan, por ehempel den nan tas di trabou.”

E scondemento di HIV pa esnan rond di bo no solamente ta pone presion riba e tumamento di remedi, sino tambe riba e bienestar emocional i social di hende cu HIV. “For di investigacion a sali cu hende cu por papia abiertamente tocante nan HIV por handle e reaccionnan negativo miho i nan ta mas feliz. Esnan cu ta rondona nan ta esencial pa e proteccion emocional aki.

Foppen ta mira cu comunidad ainda tin un caminda largo di bay te ora nan acepta hende cu HIV “E cos ta cuminsa cu dunamento di informacion i keda ripiti cu bo no por haña HIV ora di hunga wega, of di un brel di wc of un sangura.” E Asociacion di HIV ta ofrece tambe peer counseling individual i workshop pa hende cu a caba di haña e diagnosis di HIV i ki ainda tin hopi miedo i hopi pregunta. E contacto ey hopi biaha ta un sosten grandi i ta yuda enormemente cu aceptacion. E asociacion ta boga pa laga e formanan aki di sosten ta un parti fiho di e cuido di salubridad specializa.

“Pero mester comparti mas bon noticia”, Foppen ta bisa, “cu ta danki na e remedi di HIV bo por bira bieu i bo por tin sex sin risca pega un otro hende cu HIV i bo por haña yiu salu. Muchu hopi hende te ainda no sa esaki.”

Ret Karibense . Autor Natasja Gibbs 

 

  • Directora di Arubahuis a atende “Kennismissie” di OC&W na Aruba y Curaçao

    Directora di Arubahuis a atende “Kennismissie” di OC&W na Aruba y Curaçao

    DEN HAAG  – Directora di Arubahuis a mr. Joselin Croes a participa na e “Kennismissie” di Minister di OC&W Robbert Dijkgraaf na Curaçao y Aruba. Na Aruba e punto central tabata con educacion ta conecta cu e mercado laboral: e situacion actual, pero principalmente con e demanda di enseñansa ta cuadra cu e necesidad di e mercado laboral.

  • Pareha Real Spaño a inicia bishita na Hulanda, cu participacion di prinses Amalia

    Pareha Real Spaño a inicia bishita na Hulanda, cu participacion di prinses Amalia

    AMSTERDAM – Rey di Spaña Felipe y Reina Letizia a cuminsa na nan bishita oficial di dos dia na Hulanda. E bishita a cuminsa riba plaza Dam unda cu tabatin tiro di saludo riba e tereno di marina. No a usa municion sino mas bien blanco. E diferencia di e bishita aki ta cu e biaha aki prinses Amalia tambe ta inclui den e bishita. Awe nochi e ta forma parti di e cena Real na honor di e pareha Real Spaño. Amalia tin un relacion special cu Spaña ya cu e la pasa un aña eynan recien debi na motibonan di seguridad pa su bida. Mientrastanto e la bolbe Hulanda pa biba y sigui studia. Pero e situacion di seguridad y menasa contra dje, no a kita ainda.  

  • Decenas di buelo anula na Schiphol debi na fuerte rafaga di biento

    Decenas di buelo anula na Schiphol debi na fuerte rafaga di biento

    SCHIPHOL – Decenas di buelo a keda anula dialuna na aeropuerto Schiphol di Hulanda debi na mal tempo. Ta primordialmente buelonan dentro di Europa mes. Buelonan pa Caribe Hulandes manera Aruba no a keda afecta. Ta trata di 90 buelo cu a keda anula, di cual mayoria ta di KLM. Ta spera rafaga di biento fuerte cu posibel mal tempo, segun un vocero di e aeropuerto.  

  • Aunke interes ta minimo riba e islanan, lo sigui tene conferensia di Reino riba clima 2025

    Aunke interes ta minimo riba e islanan, lo sigui tene conferensia di Reino riba clima 2025

    W’STAD/DEN HAAG - Minister Hulandes demishonario di Klima i Energia, Rob Jetten a anunsiá durante un reunion di e komishon fiho di Relashonnan den Reino di parlamento Hulandes ku na 2025 ta organisá e di dos konferensia di klima di reino na Kòrsou. Esaki despues ku e promé konferensia a tuma lugá na mei 2023 na Aruba. El a katalogá e promé konferensia sumamente eksitoso ku partisipashon di diferente pais den region. E ta interesante mirando cu na mei na Aruba Jetten a informa Noticiacla cu e interes pa asuntonan di Clima ta casi nulo, pasobra tin problemanan mas importante cu esey pa atende. Asina mes, ta sigui tene e conferencianan. 

  • Na Hulanda partidonan kier keda cla cu formacion di gobierno mitar di mei

    Na Hulanda partidonan kier keda cla cu formacion di gobierno mitar di mei

    DEN HAAG – Negosacionan pa forma gobierno nobo na Hulanda ta continua awe. E lidernan di e 4 partido ta hunto prome biaha cerca e informado. E intencion ta pa logra un acuerdo pa mitar di luna di mei di e aña aki ainda. Pero na final di e combersacion, Geert Wilders di PVV no por a sigura esaki ainda. Partidonan ta hopi positivo pa e progreso, pero ainda no por bisa si ta logra e meta menciona. Algun medio ta bisa cu e combersacionan ta bayendo hopi lento, pero e partidonan ta desmenti esey. E parti financiero ta e parti mas dificil pa atende. Na November di aña pasa tabatin eleccion y a cuminsa negosha. Ya ta bayendo pa 5 luna di formacion. 

  • Inicio programa di investigacion cientifico internacional di pasado di sclabitud

    Inicio programa di investigacion cientifico internacional di pasado di sclabitud

    ORANESTAD - E pasado di sklabitut kolonial di Hulanda i su impakto a forma diferente pais rònt mundu profundamente. Tòg e konosementu ku ta disponibel tokante e pasado di sklabitut kompartí akí ta skirbí partikularmente for di perspektiva kolonial. Pa enrikesé nos perspektiva, minister Dijkgraaf (Enseñansa, Kultura i Siensia) ta inisiá un koperashon global di sientífikonan riba e tópiko akí awe na Aruba. Esei el a anunsiá awe durante un mishon di konosementu den Karibe. 

  • Powered by SETAR