ORANJESTAD - Aruba no tin ningun caso di gele koorts raporta. Asina vocero di Directie Volkgsgezondheid (DVG) Ichelle Simon a bisa durante un conferencia di prensa diahuebs. Simon a haci un yamada na pueblo, specialmente tur persona cu ta bay biaha, pa tene cuenta cu e virus di keintura geel, mihor conoci como gele koorts, yellow fever of fiebre amarilla den diferente pais.
GELE KOORTS
Te unda cu por data bek Aruba no tin ningun caso di gele koorts raporta. Sinembargo, si un persona drenta Aruba cu e malesa aki y e wordo pica pa un sangura Aedes Aegypti cu nos tin aki na Aruba, esaki lo por pica un otro persona y asina por transmiti e virus facilmente, cual sigur lo bira un problema grandi pa Aruba. Pa es motibo, nos tin cu preveni cu gele koort ta wordo importa na Aruba for di biaheronan drentando Aruba for di paisnan unda cu si tin gele koorts. Pesey ta importante pa tur esnan cu ta biahando pa areanan unda tin keintura geel pa tuma nan vacuna contra e malesa aki.
Paisnan cu mester tene na cuente ta entre otro: America Central y Sur America: Argentina, Bolivia, Brazil, Colombia, Ecuador, French Guyana, Guyana, Panama, Paraguay, Peru, Suriname, Trinidad & Tobago y Venezuela.
Africa: Angola, Benin, Burkina, Faso, Burundi, Cameroon, Central African Republic, Chad, Congo, Democratic Republic of Congo, Republic of Congo, Cote d’Ivoire, Equatorial Guinea, Ethiopia, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guinea-Bissau, Kenya, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone, South Sudan, Sudan, Togo and Uganda.
KICO E TA
Gele Koorts ta un malesa viral hemoragico cu por wordo transmiti pa hende door di pika di un sangura infecta. E virus di keintura geel ta un arbovirus cu ta di e tipo Flavivirus y ta origina di e zonanan tropical di Africa, America Central y Sur America. Aedes aegypti, mesun sangera cu ta transmiti Dengue, Zika y Chikungunya, tambe por transmiti keintura geel. Clarienne Croes di DVG a splica cu den mayoria caso, sintomanan ta inclui keintura, calafriu, falta di apetit, sacamanto, mareo, dolor muscular y dolor di cabes y ta dura mas o menos 3 pa 4 dia. Sinembargo den 15-25% di casonan, e keintura ta bin bek acompaña pa sintomanan mas grave afectando diferente organo causando dolor abdominal y geelzucht (cuero y/of blanco di wowo por bira geel). Mitar di personanan cu haña e sintomanan mas grave lo por tin consecuencia fatal den un lapso di 7 pa 10 dia.
VACUNA
Pesey ta hopi importante pa pueblo di Aruba ta conciente y yuda na preveni cu e virus keda importa pa nos isla. Sra. Arnelda Els di Dienst Besmettelijke Ziekten (DBZ) a pone enfasis cu keintura geel ta prevenibel cu un vacuna.E vacuna pa preveni keintura geel ta hopi sigur y tin un costo di 31 florin. Un solo dosis ta suficiente pa duna un persona proteccion pa bida largo contra e virus aki y ta disponibel na DBZ.
Manera menciona anteriormente, esnan cu ta viaha pa e paisnan unda tin e virus aki por transmitie pa paisnan cu no tin e virus aki. Pa evita esaki, mayoria pais den nos region ta exigi un certificado di vacuna, prome cu drenta nan pais ora e biahero ta bin di zonanan den cual e virus aki ta circula. Desde 1 Maart 2018 Aruba tambe lo cuminsa exigi esaki. Mientrastanto Directie Volksgezondheid ta trahando cohuntamente cu differente departamento y asociacionnan concerni pa asina informa y educa comunidad debidamente riba e topico aki. Finalmente ta bolbe haci un yamada na esnan cu ta biahando pa un di e paisnan ya menciona, pa porfabor pasa busca bo vacuna pa asina hunto nos evita cu e virus di Keintura Geel keda importa na nos pais. Pa cualkier pregunta por yama DVG libremente na 5224200.