DIMAS: Clientenan por ricibi restitucion di suma paga ateriormente

DIMAS: Clientenan por ricibi restitucion di suma paga ateriormente

Posted on 09/30/2020 3:09 pm AST | Updated on 09/30/2020 3:11 pm AST

ORANJESTAD - Restitucion ta significa cu e cliente por haya (un parti di) e gastonan haci pa su peticion di permiso. Na DIMAS nos ta conoce e resititucion di e waarborgsom (deposito) y e restitucion di leges (tarifanan). Durante di e ultimo lunanan aki hopi cliente a ricibi un carta indicando cu nan por ricibi un restitucion di un di e sumanan paga.

Pakico ta pidi restitucion?

Tin diferente motibonan pakico un persona lo pidi un restitucion di “waarborgsom” nos lo sumanan akinan:

E persona ta abandona Aruba definitivo;

E persona a obtene nacionalidad Hulandes;

E peticion a wordo nenga y e persona no ta na Aruba;

? E peticionario don?o di e permiso a fayece;

E persona ta obtene e status “ van rechtswege” / admisibel pa ley

E persona a obtene su permiso di “firma liber”;

E peticion a wordo retira/hala atras door di e peticionario/garante;

E peticionario lo wordo deporta pa GNC.

E peticionario a paga den pasado un deposito caba y a bolbe paga

atrobe (paga 2 biaha e suma di deposito)

Motibonan pa cual un persona por pidi un restitucion di e “leges” paga ta:

E peticion a wordo retira/hala atras door di e peticionario/garante;

E peticion a wordo nenga;

Pago di un suma erroneo;

CON POR PIDI RESTITUCION?

E persona cu ta desea di pidi restitucion sea di e deposito of di e tarifa paga por haci esaki mediante di e formularionan “Restitutie Waarborgsom of Restitutie Leges” riba nos e-helpdesk.

Kico ta e rekisitonan necesario pa e peticion di restitucion?

E rekisitonan ta depende completamente di e motibo pa cual un persona ta pidi un restitucion di e tarifa of di e deposito. Ta importante na momento cu e persona yena e formulario di restitucion pa e kies e motibo cu ta aplicabel den su situacion y agrega e documentonan rekeri segun e motibo. Den caso cu un tercera persona ta haci e aplicacion di restitucion, mester agrega un carta di apoderacion firma door di e don?o di e recibo, e nomber ariba e recibo, si ta menor di edad e mayor(nan) lo tin cu firma e carta pa e apoderado.

Despues cu DIMAS ricibi e peticion di restitucion DIMAS lo bay evalua esaki, si e peticion ta completo esaki lo wordo honra. E cliente lo ricibi un “restitutiebrief” un carta via postkantoor cu ta indica cu e cliente tin derecho riba restitucion sea di e deposito (waarborgsom) of e tarifa (leges).

CON TA SIGUI DESPUES CU CLIENTE RICIBI UN “RESTITUTIEBRIEF”?

Den e restitutiebrief DIMAS ta splica e cliente kico ta e pasonan cu e lo tin di sigui pa asina por ricibi e restitucion di su placa.

Ta importante pa e cliente tene cuenta cu ne cu no ta DIMAS ta esun cu lo transferi e placa bek pa e cliente sino Departamento di Finansas.

Pa Departamento di Finansas por haci esaki debidamente mester entrega hunto cu e carta original di restitucion di DIMAS e siguiente documentonan conforme nan maneho:

COMPROBANTE ORIGINAL DI E PAGO(NAN) HACI;

Identificacion valido (di e peticionario, apoderado “gemachtigde”, menor di edad of defunto);

Number di cuenta bancario local cu ta activo (di e peticionario of di e apoderado);

Formulario di autorisacion di Departamento di Finansas si ta necesario.

Departamento di Finansas su maneho di pago tin un periodo di 90 dia despues di entrega e documentonan.

RECOMENDACION DI DIMAS

Clientenan cu ta desea di ricibi un restitucion di e tarifa of di nan deposito mester entrega tur e documentonan cu ta rekeri segun nan motibo di pidi e restitucion. Alabes nos ta pidi e clientenan encarecidamente cu si nan ricibi un restitutiebrief mester warda e documento aki bon, pasobra DIMAS lo no duna un duplicado di e carta aki. E restitutiebrief di un peticion lo wordo otorga solamente un biaha na e cliente y pues no por pidi un duplicado. Sin e documentonan ariba menciona e cliente no lo por ricibi su restitucion.

DIMAS ta spera cu clientenan por tuma nota di e informacion di e restitucion pa asina evita cualkier inconveniencia cu por surgi na momento di procesa un peticion di restitucion.

  • Travel& Leisure: Aruba ta top lista di 10 resortnan all-inclusive den Caribe

    Travel& Leisure: Aruba ta top lista di 10 resortnan all-inclusive den Caribe

    ORANJESTAD – Danki na un di e hotelnan all-inclusive na Aruba, nos isla ta na prome lugar di e top 10 di miho All-inclusive resorts pa famia den Caribe. Por lo menos segun e portal Travel & Leisure. Ta trata di e resort Tamarijn Aruba. Segun e articulo en cuestion, loke ta haci e diferencia den e destinacionan Caribense, ‘ta e abundancia di resortnan increibel all-inclusive’.  E ta un forma perfecto pa famia por disfruta. Y ta describi tur e loke e turista por goza di dje. Mester bisa cu e resultado di e top 10 ta basa riba experiencia personal di e escritor di e portal turistico. 

  • KVK: Mayoria compania ta pensa cu e scarsedad di trahado lo empeora

    KVK: Mayoria compania ta pensa cu e scarsedad di trahado lo empeora

    ORANJESTAD – Mayoria compania ta pensa cu e scarsedad di trahado na Aruba lo empeora. Asina Camara di Comercio ta raporta diaranson. 

  • Mas turista Colombiano ta biahando pa Corsou envez di Aruba den 2024

    Mas turista Colombiano ta biahando pa Corsou envez di Aruba den 2024

    BOGOTA – Mas turista Colombiano a bay Corsou envez di Aruba. Asina presidente ehecutivo di Asociación Colombiana de Agencias de Viajes y Turismo, (ANATO), Paula Cortés Calle ta raporta segun un raportahe di e portal Colombiano El Nuevo Siglo ta raporta. Mientras cu paisnan manera Merca, Spaña, Panama y Republica Dominicano ta conta pa 69% di e Colombianonan cu ta biaha pa exterior, e pais cu mas crecemento ta Corsou cu 157% di participacion, compara cu Aruba cu tin ‘apenas’ 63%. Hasta Hulanda tin mas trafico di Colombia, na 81%. Pero ta sigui Aruba cu 47% y Panama cu 44%. Segun ANATO, e prome trimester di 2024, 1.345.687 Colombiano a biaha pa exterior, cu ta un aumento di 13%, compara cu e mesun periodo aña pasa. “E resultadonan positivo aki ta refleha e recuperacion di turismo saliente, cu ta beneficia e industria relaciona, den e area, hotel y restaurant, entre otro” Cortés Calle a finalisa bisando. 

  • Pa aña 2024 y 2025, ATIA lo enfoca mas riba e tema laboral

    Pa aña 2024 y 2025, ATIA lo enfoca mas riba e tema laboral

    ORANJESTAD - Diabierna 19 di april 2024, Aruba Trade and Industry Association (ATIA)  a tene su reuniun general di miembrecia den e sala di conferencia di ATIA. 

  • Aruba Bank ta presenta un serie di entrevista cu su Mortgage Advisors – “Caweta di Hipoteca”

    Aruba Bank ta presenta un serie di entrevista cu su Mortgage Advisors – “Caweta di Hipoteca”
  • A.T.A: Turismo ‘stayover’ pa Aruba a crece cu mas di 25% den maart 2024

    A.T.A: Turismo ‘stayover’ pa Aruba a crece cu mas di 25% den maart 2024

    ORANJESTAD - Den e prome kwartaal di 2024, a conta cu cifranan prometedor pa turismo como e pilar di entrada primordial y di suma importancia pa economía di Aruba. Asina e oficina di turismo di Aruba ATA, a bisa den un comunicado. A.T.A. ta pone hopi enfasis riba e modelo di “High Value-Low Impact” cu ta para pa un balans entre cuater pilar cu ta e ‘Calidad di Bida di e residente’, ‘Calidad di Experiencia di e Bishitante’, Proteccion y Preservacion di Naturalesa & Medio Ambiente, y Contribucion Economico di e Sector Turistico’. E meta ta pa sigui mantene esfuerzonan den linea segun e balans menciona, y logra aumenta e entrada proporcionalmente mas cu e volumen cu nos destinacion ta ricibi. Capacidad di carga tambe ta sigui ricibi atencion di parti di A.T.A. di diferente manera. 

  • Powered by SETAR